Deunăzi am primit critica unei doamne, pe motiv ca “autism, autism, dar cu pieptul înainte”😜. Desigur la bonificație și cu jignire, ca așa este frumos 🙃 și civilizat.
Un mesaj.. apărut din neant, pe contul meu personal. Îmi pare rău pentru oamenii alături de care exista dansa cu așa caracter, sper sa își îndulcească inima.
Dintotdeauna (a se subînțelege și înainte de a veni autismul in viața mea, ca femeie), m-a iritat la culme un lucru: ipocrizia (aka: ce este sub preș).
Am ales pe cât am putut de mult varianta corecta/echitabila/echilibrata in orice acțiune a mea, iar atunci când am greșit am acceptat “taxarea” și am căutat sa îndrept situația respectiva.
Dragile mele mămici (o parte din voi care ma cunosc destul de bine 😜), va îndemn, nu sa fiți frumoase, dar sa fiți CELE MAI FRUMOASE! (Cu scuzele de rigoare, dar îndrăznesc: ale naibii de frumoase!).
Și știți de ce? PENTRU CA MERITAM din plin. (Cu plinul făcut!)💪
Efortul de a fi mama de copil special, sotie, sora, angajata, in același timp doctor și terapeut pentru copiii noștri este inimaginabil pentru a putea fi înțeles de cei rău intenționați.
Am mizat mereu pe echilibru, dar știu ca sunt mame care chiar suferă in toată condamnarea asta socială făcută de persoane frustrate.. care poate își dau reset la păcate cu doua rugăciuni la biserica (nu ma înțelegeți greșit, va rog!) și este cazul sa punem PUNCT!
Părinții de copii cu nevoi speciale au zile grele. Am început lupta mea pentru conștientizare pentru ca știu ca sunt persoane care nu pot nici măcar sa plângă o secunda. NU ÎȘI PERMIT ACEST LUX. Și este un lux, pentru ca nu toată lumea își permite sa stea și sa se lamenteze așteptând cu mâna întinsa. Noi, mamele copiilor cu nevoi speciale, nu ne permitem sa fim depresive. Nici măcar o secunda! Nu avem voie sa ne victimizăm. Noi suntem in galop permanent!
Nu voi accepta criticile unor persoane fără Dumnezeu (îmi pare rău ca intra in discuție) și care pe deasupra sunt și ele mame și credincioase.
Dar știți ce este interesant? Ca toate mamele copiilor speciali sunt frumoase.
Este Frumusețea aia care vine din suflet la pachet cu strălucirea. Însă cei/cele care știu sa ne condamne pentru ca “ne coafăm”, au o problema interioară. Din nou, le voi recomanda psihologul. Toți avem momente de rătăcire, suntem oameni, dar nu face rău altuia! Sau este un păcat sa folosesti apa și săpunul ? Pfiuuuu…. 🙄
Văzusem recent și o carte interesantă (nu am apucat sa o citesc, dar o am in plan), cu titlul: TU AI IUBI UN OM CA TINE? Din punctul meu de vedere, cea mai buna intrebare sau cel mai bun titlu de carte din ultimii ani. Eu recunosc ca pentru mine a reprezentat un motiv pentru meditație. Eu pentru mine, am răspuns cu DA. Chiar cu “pieptul” înainte!
Copiii noștri (tipici sau atipici), vor duce mai departe modelul nostru. Știți lecțiile acelea de parenting… un copil la care se tipa va deveni agresiv.. un copil învinovățit mereu va avea o stima de sine scăzută și va face la fel mai departe.. etc. Eu am ales deja ce vreau pentru copilul meu. Și clar NU dușmănia, NU grija altuia. Dacă putem face un bine, hai sa îl facem! Dar sa îți arunci ura așa la întâmplare… mi se pare trist.
Cât despre mine? Cu toată bucuria de o deranja pe doamna care m-a “dus pe jos”, dacă va citi postarea, as vrea sa se liniștească: sunt tot jos și sunt mai liniștita ca oricând, iar despre aspectul fizic, am o datorie: sa fiu mama copilului meu! Iar pentru el voi fi cea mai frumoasa din lume și nu ma poate împiedica nimeni absolut.
Eu, îmi doresc ca toți cei din jurul meu, înaintea mea, sa fie bine. Și știți de ce? Pentru ca dacă oamenii apropiați mie sunt bine, și eu/noi, vom fi mai departe. Pentru ca ne avem unii pe alții.
Și DA!!! ma simt #fantastic când copilul meu îmi spune: mama, ești frumoasa!
Și îmi voi pune tot sufletul înainte (și la propriu și la figurat) sa pot face un bine sau măcar sa fiu utila.
Și cu PIEPTUL ÎNAINTE, pentru ca asta înseamnă #demnitatea! 👌
Frumusețea vine din interior! Va îndemn sa va păstrați sufletele curate, sincere și liniștite!
Btw: copilul meu cu autism, își dorește cel puțin 7 copii. Atat de multă dragoste are in sufletul ăla mic al lui de 8 ani. Oare de ce? (Poate ca.. mama😉😜?!)