Chiar dacă am probleme de comportament și mă vei vedea că țip, trântesc, lovesc.. te rog să ai grijă în primul rând de tine, iar mie lasă-mi puțin timp și spațiu să mă pot elibera. Ma străduiesc cât de mult pot și singur să mă gestionez. Îmi doresc să fim #prieteni chiar dacă nu pot exprima clar asta. Te asigur că după un episod de criza îmi voi reveni. Ajută-mă să vorbesc cu tine.
Tu mă poți învăța cum să mă joc cu tine!
Gândesc și simt ca și tine, doar nu reușesc foarte bine să socializez.
Persoanele cu autism acumulează continuu foarte multe tensiuni. De ce? Pentru că sunt în permanență lucrați ca ei să ni se integreze nouă. Cineva îți sufocă în mod constant personalitatea. Tu nu ai libertatea de a fi ”tu”. Și atunci cum te simți? Devine frustrant. Mereu trebuie să faci eforturi pentru a te supune celorlalți, toată lumea are așteptări de la tine, toată lumea vrea să fii într-un anume fel, să te comporți într-un anume mod. Poți face un joc de imaginație: să presupunem că ești la muncă, dai tot ce ai mai bun, însă iar și iar și iar și iar, ești corectat. Mereu trebuie mai mult și mai bine. Cât reziști? o lună? dar să fie vorba de o viață? Cum ar fi dacă fiecare respirație ți-ar fi controlată de alții permanent?
Și atunci răbufnești. Pentru că este normal.
Se vorbește foarte mult despre acceptare. Dar cât de ușoară este de făcut? Noi nu am fost învățați să ne recunoaștem defectele, să luăm eșecul ca pe un firesc. să spunem că nu mai putem. Înainte de oricine, TU trebuie să te accepți pe tine. Iar ceilalți? Nu au dreptul să îți pretindă așteptări.
Nu suntem perfecți și este mai mult decât ok!
#Vrei să fim prieteni?